1
Aștepta, aștept, verb I. Tranzitiv
1. A sta undeva pentru a fi de față la ceva, pentru a vedea pe cineva etc.; a adăsta.
Locuțiune adverb La sfântu- (sau la moș-) așteaptă = niciodată.
2. A avea răbdare, a da cuiva răgaz pentru a face ceva; a păsui.
(În construcții negative) A sta la îndoială; a ezita; a zăbovi.
3. A lăsa să treacă timpul sperând să... sau că...
Reflexiv A crede, a-și închipui; a prevedea; a conta (pe ceva). – Latină *astectare (= adspectare).
1. A sta undeva pentru a fi de față la ceva, pentru a vedea pe cineva etc.; a adăsta.
Locuțiune adverb La sfântu- (sau la moș-) așteaptă = niciodată.
2. A avea răbdare, a da cuiva răgaz pentru a face ceva; a păsui.
(În construcții negative) A sta la îndoială; a ezita; a zăbovi.
3. A lăsa să treacă timpul sperând să... sau că...
Reflexiv A crede, a-și închipui; a prevedea; a conta (pe ceva). – Latină *astectare (= adspectare).
DEX – dicționarul explicativ
2
A Aștepta aștept
1. tranzitiv 1) A întâmpina stând pe loc un anumit timp.
La sfântu-așteaptă niciodată. 2) (persoane) A lăsa să beneficieze de răgazul necesar. 3) A dori nădăjduind cu încredere. Aștept să vii. 4) și figurat A pândi cu răbdare. aștepta ocazia. aștepta un moment potrivit.
2. intranzitiv A sta în expectativă. /<latină ad-spectare
1. tranzitiv 1) A întâmpina stând pe loc un anumit timp.
La sfântu-așteaptă niciodată. 2) (persoane) A lăsa să beneficieze de răgazul necesar. 3) A dori nădăjduind cu încredere. Aștept să vii. 4) și figurat A pândi cu răbdare. aștepta ocazia. aștepta un moment potrivit.
2. intranzitiv A sta în expectativă. /<latină ad-spectare
NODEX – noul dicționar explicativ
3
A se aștepta mă aștept intranzitiv A spera (la ceva) cu încredere. M-am așteptat la un rezultat mai bun. /<latină adspectare
NODEX – noul dicționar explicativ
4
Aștepta (așteptat, așteptat), verb –
1. A sta undeva pentru a fi de față, a adăsta. – 2 A fi gata, a fi pregătit. – 3 A conta, a se bizui pe cineva, a spera. – Aromână așteptu, meglenoromână ștet, istroromână așteptu. Latină *adspectāre, prin intermediul unei forme asimilate *astectāre (Meyer-lübke, Gramm., I, 469; Densusianu, Română, XXXIII, 274; Pușcariu 145; Rew 3039; Candrea-dens., 104; Dar); conform italiană aspettare (tarent. astittare, calabr. astettare, sicil. astittari, sard. isettare). – Aromână aștiptare înseamnă în același timp „a aștepta” și „a primi, a avea oaspeți”, accepție dublă pe care Pușcariu 150 și Dar o explică prin contaminarea cu latină exceptare sau cu albaneză përes „aștept” și „primesc”; mai probabilă este evoluția normală de la „aștept oaspeți” la „am oaspeți”, conform franceză j’attends des amis.
Geheeb 17 propune etimonul latină exceptare. – Derivat așteptător, adjectiv (plin de speranță); neașteptat, adjectiv (care survine brusc, surprinzător).
1. A sta undeva pentru a fi de față, a adăsta. – 2 A fi gata, a fi pregătit. – 3 A conta, a se bizui pe cineva, a spera. – Aromână așteptu, meglenoromână ștet, istroromână așteptu. Latină *adspectāre, prin intermediul unei forme asimilate *astectāre (Meyer-lübke, Gramm., I, 469; Densusianu, Română, XXXIII, 274; Pușcariu 145; Rew 3039; Candrea-dens., 104; Dar); conform italiană aspettare (tarent. astittare, calabr. astettare, sicil. astittari, sard. isettare). – Aromână aștiptare înseamnă în același timp „a aștepta” și „a primi, a avea oaspeți”, accepție dublă pe care Pușcariu 150 și Dar o explică prin contaminarea cu latină exceptare sau cu albaneză përes „aștept” și „primesc”; mai probabilă este evoluția normală de la „aștept oaspeți” la „am oaspeți”, conform franceză j’attends des amis.
Geheeb 17 propune etimonul latină exceptare. – Derivat așteptător, adjectiv (plin de speranță); neașteptat, adjectiv (care survine brusc, surprinzător).
DER – dicționarul etimologic
Încă o definiție din alt dicționar
5
Aștepta verb, indicativ prezent 1 singular aștept, 2 singular aștepți; 3 singular și plural așteaptă
DOOM – dicționarul ortografic