1
Autoritar, -ă, auroritari, -e, adjectiv Căruia îi place să uzeze (și uneori să abuzeze) de dreptul de a comanda, de a da dispoziții; care găsește satisfacție în faptul de a fi ascultat. Om autoritar.
Care impune ascultare, care nu admite replică. Atitudine autoritară. [Pronunțat: a-u-] – Din franceză Autoritaire.
Care impune ascultare, care nu admite replică. Atitudine autoritară. [Pronunțat: a-u-] – Din franceză Autoritaire.
DEX – dicționarul explicativ
2
Autoritar, -ă adjectiv Care vrea să comande totdeauna, care urmărește să-și impună voința, autoritatea. [Conform franceză autoritaire, italiană autoritario].
DN – dicționar de neologisme
3
Autoritar autoritară (autoritari, autoritare) 1) Care își impune voința, autoritatea. Ton autoritar.
Persoană autoritară. /<franceză autoritaire, italiană autoritario
Persoană autoritară. /<franceză autoritaire, italiană autoritario
NODEX – noul dicționar explicativ
4
Autoritar, -ă adjectiv care uzează de autoritatea sa, care urmărește să-și impună voința. (< franceză autoritaire)
MDN – marele dicționar de neologisme
Încă o definiție din alt dicționar
5
Autoritar adjectiv masculin (silabe a-u-), plural autoritari; feminin singular autoritară, plural autoritare
DOOM – dicționarul ortografic