1
Conduplicație, conduplicații, substantiv feminin
1. (Botanică) Stare a unui organ conduplicat.
2. Repetiție a unui cuvânt la sfârșitul sau la începutul unei fraze. – Din franceză Conduplication.
1. (Botanică) Stare a unui organ conduplicat.
2. Repetiție a unui cuvânt la sfârșitul sau la începutul unei fraze. – Din franceză Conduplication.
DEX – dicționarul explicativ
2
Conduplicație substantiv feminin
1. stare a unui organ conduplicat.
2. repetiție a unui cuvânt la sfârșitul sau la începutul unei fraze. (< franceză conduplication, latină conduplicatio)
1. stare a unui organ conduplicat.
2. repetiție a unui cuvânt la sfârșitul sau la începutul unei fraze. (< franceză conduplication, latină conduplicatio)
MDN – marele dicționar de neologisme
3
Conduplicație substantiv feminin
1. Starea unui organ conduplicat.
2. (Ret.) Repetiție a unui cuvânt la sfârșitul sau la începutul unei fraze. [Genitiv -iei, variantă conduplicațiune substantiv feminin / conform franceză conduplication, latină conduplicatio].
1. Starea unui organ conduplicat.
2. (Ret.) Repetiție a unui cuvânt la sfârșitul sau la începutul unei fraze. [Genitiv -iei, variantă conduplicațiune substantiv feminin / conform franceză conduplication, latină conduplicatio].
DN – dicționar de neologisme
4
Conduplicație substantiv feminin (silabe -pli; -ți-e), articulat conduplicația (silabe -ți-a), genitiv-dativ articulat conduplicației; plural conduplicații, articulat conduplicațiile (silabe -ți-i-)
DOOM – dicționarul ortografic