Consemn
Definitie, sens si explicatie
1Consémn, consemne, substantiv neutru
1. Totalitatea indatoririlor pe care le are un militar in serviciul de paza sau de securitate. ♦ Ordin, dispozitie.
2. Masura (disciplinara) prin care se interzice militarilor iesirea din cazarma pentru un timp anumit. – Con1 + semn (dupa franceza consigne).
1. Totalitatea indatoririlor pe care le are un militar in serviciul de paza sau de securitate. ♦ Ordin, dispozitie.
2. Masura (disciplinara) prin care se interzice militarilor iesirea din cazarma pentru un timp anumit. – Con1 + semn (dupa franceza consigne).
2Consémn substantiv (Militar) dispozitie, ordin. (- de ramanere in cazarma.)
3Consémn substantiv neutru
1. totalitatea indatoririlor specifice personalului unei garzi militare; (prin extensiune) ordin, dispozitie.
2. interzicere temporara a iesirii militarilor din cazarma (nava, domiciliu). (dupa franceza consigne)
1. totalitatea indatoririlor specifice personalului unei garzi militare; (prin extensiune) ordin, dispozitie.
2. interzicere temporara a iesirii militarilor din cazarma (nava, domiciliu). (dupa franceza consigne)
4Consemn substantiv neutru, plural consemne
5Consémn -e n. 1) Ansamblu de obligatii stricte, date unui militar in timpul executarii serviciului de paza. 2) Sarcina imperativa, scrisa sau orala, emisa de o autoritate. 3) Sanctiune disciplinara constand in interzicerea iesirii militarilor pentru un anumit timp din cazarma sau din nava. /con- + semn
6Consémn substantiv neutru
1. Totalitatea instructiunilor date unei santinele, unui sef de post etcetera asupra celor ce trebuie sa faca, sa pazeasca sau asupra obiectivului pazei ori garzii sale; (prin extensiune) ordin, dispozitie.
2. Interzicere (disciplinara) a iesirii militarilor din cazarma pentru un anumit timp. [< Con- + Semn, dupa franceza consigne, limba italiana consegna].
1. Totalitatea instructiunilor date unei santinele, unui sef de post etcetera asupra celor ce trebuie sa faca, sa pazeasca sau asupra obiectivului pazei ori garzii sale; (prin extensiune) ordin, dispozitie.
2. Interzicere (disciplinara) a iesirii militarilor din cazarma pentru un anumit timp. [< Con- + Semn, dupa franceza consigne, limba italiana consegna].
7Consemn (consemne), substantiv neutru –
1. Ordin, dispozitie. –
2. Cuvint de ordine, lozinca.
De la semn pe baza modelului franceza consigne. – Derivat consemna, verb din franceza consigner; consemnati(un)e, substantiv feminin
1. Ordin, dispozitie. –
2. Cuvint de ordine, lozinca.
De la semn pe baza modelului franceza consigne. – Derivat consemna, verb din franceza consigner; consemnati(un)e, substantiv feminin