Convent

Convent, conventuri, substantiv neutru
1. Consiliul unei mănăstiri sau al unui ordin călugăresc la catolici.
2. For suprem alcătuit din clerici și laici la protestanți.
3. Adunare generală a francmasonilor. – Din latină Conventus, franceză, engleză Convent.

DEX – dicționarul explicativ

Convent substantiv neutru
1. consiliu al unei mănăstiri, al unui ordin călugăresc.
2. for suprem în biserica protestantă, format din clerici și laici.
3. adunare generală a francmasonilor. (< franceză, engleză convent, latină conventus)

MDN – marele dicționar de neologisme

Convent substantiv neutru
1. Întrunire a membrilor cu drept de vot ai unei mănăstiri sau ai unui ordin călugăresc.
For suprem în biserica protestantă, compus din clerici și laici.
2. Adunare generală a francmasonilor. [Plural -turi. / < latină conventus, conform franceză, engleză convent].

DN – dicționar de neologisme

Convent, conventuri, substantiv neutru (învechit)
1. adunare.
2. mânăstire.

Dicționar de arhaisme și regionalisme