Convenție

Convenție substantiv feminin
1. înțelegere, acord, pact între state, instituții etc. *contract. *denumire dată unor tratate internaționale.
2. (literatură, arte) acceptare tacită a unor procedee, forme sau idei.
3. (plural) deprindere stabilită prin tradiție.
4. adunare legislativă a Franței între 1792 și
1794.
5. congres al unui partid, al unei grupări politice, reunit în vederea desemnării candidatului la președinție, stabilirii platformei-program etc. (< franceză convention, latină conventio)

MDN – marele dicționar de neologisme

Convenție convenții feminin 1) Acord stabilit între două persoane sau între două grupuri sociale; contract. 2) Tratat internațional cu caracter bilateral sau multilateral; contract. 3) Principiu admis în mod tacit și ipotetic pentru comoditatea descrierii sistematice. 4) mai ales la plural Obiect statornicit pe bază de experiență (mai mult sau mai puțin îndelungată); practică uzuală; uzanță. [Articol Convenția; Genitiv-dativ Convenției; Silabe -ți-e] /<franceză convention, latină conventio, convenționis

NODEX – noul dicționar explicativ

Convenție substantiv feminin
1. Înțelegere, învoială.
Acord, pact între două sau mai multe state, instituții etc. privind probleme cu caracter economic, juridic, tehnic, militar etc.
(Arte) Înțelegere tacită de a admite unele procedee sau ficțiuni.
2. (La plural) Deprinderi stabilite prin tradiție. [Genitiv -iei, variantă convențiune (1) substantiv feminin [în Dn]. / conform franceză convention, latină conventio].

DN – dicționar de neologisme

Convenție substantiv feminin (silabe -ți-e), articulat convenția (silabe -ți-a), genitiv-dativ articulat convenției; plural convenții, articulat convențiile (silabe -ți-i-)

DOOM – dicționarul ortografic