Cîrmă carme
Definitie, sens si explicatie
1Cirma (cấrme), substantiv feminin –
1. Piesa mobila care serveste la mentinerea sau schimbarea directiei unei nave. –
2. Guvernare, conducere. –
3. (Argou) Nas.
Sl. krŭma (Miklosich, Slaw.
Elem., 27; Lexicon, 315; Cihac, Ii, 43; Berneker 668), conform slov. koromany, mag. kormany, de unde rom. cormana, substantiv feminin (la plug, rasturnatoare; stavila).
Derivat cirmaci, substantiv masculin (persoana care manevreaza cirma unei nave, pilot; conducator), conform limba slava (veche) krŭmĭčiči, bulgara kŭrmač, rut. kormač; cirmi, verb (a guverna, a conduce; a o coti, a o lua in alta parte; a cauta pretexte, a se scuza; a se tirgui), din limba slava (veche) krŭmiti; cirmitor, adjectiv (care cirmeste); cirmeala, substantiv feminin (schimbare de directie); cirmui, verb (a guverna); cirmuitor, substantiv masculin (guvernator, conducator; demnitar); cirmuitoresc, adjectiv (de guvernator); cirni, verb (a cauta pretexte, a face greutati); cirneala, substantiv feminin (sovaiala, tirguiala); cirnic, adjectiv (sovaielnic; persoana fara cuvint; plingacios); cirnitura, substantiv feminin (curba; ocol, ocolis); cirnis, substantiv neutru (schimbare de directie).
1. Piesa mobila care serveste la mentinerea sau schimbarea directiei unei nave. –
2. Guvernare, conducere. –
3. (Argou) Nas.
Sl. krŭma (Miklosich, Slaw.
Elem., 27; Lexicon, 315; Cihac, Ii, 43; Berneker 668), conform slov. koromany, mag. kormany, de unde rom. cormana, substantiv feminin (la plug, rasturnatoare; stavila).
Derivat cirmaci, substantiv masculin (persoana care manevreaza cirma unei nave, pilot; conducator), conform limba slava (veche) krŭmĭčiči, bulgara kŭrmač, rut. kormač; cirmi, verb (a guverna, a conduce; a o coti, a o lua in alta parte; a cauta pretexte, a se scuza; a se tirgui), din limba slava (veche) krŭmiti; cirmitor, adjectiv (care cirmeste); cirmeala, substantiv feminin (schimbare de directie); cirmui, verb (a guverna); cirmuitor, substantiv masculin (guvernator, conducator; demnitar); cirmuitoresc, adjectiv (de guvernator); cirni, verb (a cauta pretexte, a face greutati); cirneala, substantiv feminin (sovaiala, tirguiala); cirnic, adjectiv (sovaielnic; persoana fara cuvint; plingacios); cirnitura, substantiv feminin (curba; ocol, ocolis); cirnis, substantiv neutru (schimbare de directie).