1
Greșeală, greșeli, substantiv feminin Faptă, acțiune etc. care constituie o abatere (conștientă sau involuntară) de la adevăr, de la ceea ce este real, drept, normal, bun (și care poate atrage după sine un rău, o neplăcere); eroare; (concretizat) ceea ce rezultă în urma unei astfel de fapte, acțiuni etc.
Locuțiune adverb Fără greșeală = perfect. Din greșeală = fără voie, involuntar, neintenționat. – Greși + sufix -eală.
Locuțiune adverb Fără greșeală = perfect. Din greșeală = fără voie, involuntar, neintenționat. – Greși + sufix -eală.
DEX – dicționarul explicativ
2
Greșeală greșeli feminin Încălcare conștientă sau involuntară a unui principiu, a unei norme, a unui adevăr; eroare. greșeli în vorbire. greșeală de tipar.
Din greșeală din neatenție; din întâmplare. [Genitiv-dativ Greșelii] /a greși + sufix -eală
Din greșeală din neatenție; din întâmplare. [Genitiv-dativ Greșelii] /a greși + sufix -eală
NODEX – noul dicționar explicativ
3
Greșeală substantiv feminin, genitiv-dativ articulat greșelii; plural greșeli
DOOM – dicționarul ortografic
