Imputație

Imputație, imputații, substantiv feminin Faptul de a atribui cuiva o vină; învinovățire; măsură prin care se dispune reținerea din câștigul unui angajat sau cooperator a despăgubirilor pentru paguba cauzată de acesta instituției sau întreprinderii unde lucrează; (concretizat) sumă care trebuie plătită pentru această pagubă; imputare. – Din franceză Imputation, latină Imputatio.

DEX – dicționarul explicativ

Imputație imputații feminin 1) vezi A imputa. 2) Măsură prin care cineva este obligat să plătească o despăgubire (unei organizații, instituții etc.). 3) Sumă care trebuie plătită de cineva în conformitate cu o astfel de măsură. [Genitiv-dativ Imputației] /<latină imputatio, imputaționis, franceză imputation

NODEX – noul dicționar explicativ

Imputație substantiv feminin
1. Învinovățire; reproș.
2. Obligație de a plăti o sumă ca despăgubire pentru o pagubă cauzată unei instituții unde activează cineva; (concretizat) sumă de bani plătită în acest scop. [Genitiv -iei, variantă imputațiune substantiv feminin / conform franceză imputation, latină imputatio].

DN – dicționar de neologisme

Imputație substantiv feminin
1. faptul de a imputa cuiva o vină; învinovățire; reproș.
2. imputare (II); sumă plătită. (< franceză imputation, latină imputatio)

MDN – marele dicționar de neologisme