1
Întorcător, întorcătoare, substantiv neutru Piesă la războiul de țesut, constând dintr-un băț lung cu care se strânge, pe sulul dinainte, pânza țesută; întinzător, încordător. Întoarce + sufix -ător.
DEX – dicționarul explicativ
2
Întorcător substantiv neutru, plural întorcătoare
DOOM – dicționarul ortografic