Lectorat
Definitie, sens si explicatie
1Lectorat substantiv neutru
1. functia de lector1 (1).
2. catedra universitara a unei tari in alta tara, in cadrul careia profesori ai celei dintai predau studentilor din tara gazda, o anume materie de invatamant.
3. grup de profesori din invatamantul superior care predau o disciplina la o alta facultate decat aceea de care apartin. (< limba germana Lektorat)
1. functia de lector1 (1).
2. catedra universitara a unei tari in alta tara, in cadrul careia profesori ai celei dintai predau studentilor din tara gazda, o anume materie de invatamant.
3. grup de profesori din invatamantul superior care predau o disciplina la o alta facultate decat aceea de care apartin. (< limba germana Lektorat)
2Lectorat, lectorate, substantiv neutru
1. Functia de lector1 (1) intr-o institutie de invatamant superior.
2. Catedra in invatamantul superior in care se preda limba (si cultura) unui popor strain, adesea cu profesori din tara respectiva. – Din limba germana Lektorat.
1. Functia de lector1 (1) intr-o institutie de invatamant superior.
2. Catedra in invatamantul superior in care se preda limba (si cultura) unui popor strain, adesea cu profesori din tara respectiva. – Din limba germana Lektorat.
3Lectorat substantiv neutru, plural lectorate
4Lectorat -e n. 1) Functie de lector. 2) Catedra universitara pentru o limba straina. /<germ.
Lektorat
Lektorat
5Lectorat substantiv neutru
1. Functie, grad de lector1.
2. Curs universitar pentru o limba straina, functionand de obicei cu profesori straini. [< limba germana Lektorat].
1. Functie, grad de lector1.
2. Curs universitar pentru o limba straina, functionand de obicei cu profesori straini. [< limba germana Lektorat].