Mângâietor -oare

Mângâietor, -oare, mângâietori, -oare, adjectiv Care mângâie; dezmierdător; desfătător, încântător; încurajator, consolator; mângâios. [Variantă: (învechit și regional) Mângâitor, -oare adjectiv] [Pronunțat: -gâ-ie-] – Mângâia + sufix -ător.

DEX – dicționarul explicativ

Mângâietor mângâietoare (mângâietori, mângâietoare) 1) (despre persoane) Care mângâie; alintător; dezmierdător. Părinți mângâietori. 2) (despre manifestări ale oamenilor) Care vădește dragoste și căldură sufletească; dezmierdător; alintător. Voce mângâietoare.
Gest mângâietor. 3) Care produce mângâiere. Veste mângâietoare. /a mângâia + sufix -ător

NODEX – noul dicționar explicativ

Mângâietor adjectiv masculin, plural mângâietori; feminin singular și plural mângâietoare

DOOM – dicționarul ortografic