Dex Definitie Explicatie, Ce Inseamna Cuvantul Pereche

1 * Cuvantul cu diacritice: peréche
Cuvantul fara diacritice: pereche

Definitie: PERECHE, perechi, substantiv feminin (De obicei urmat de determinări) l. (Adesea cu valoare de numeral cardinal) Grup de două ființe de același fel. ♦ (Adverbial; cu valoare de numeral distributiv) În grup de doi, doi câte doi. ♦ Prin specializare: Cuplu de dansatori. ♦ Grup format din două părți sau organe identice și simetrice ale (corpului) unei ființe. ♢ (O) pereche de palme = două lovituri succesive aplicate cuiva (pe obraz) cu palma. 2. Grup format din două exemplare din același fel de obiecte. ♦ Prin specializare: Grup de două obiecte de același fel, care formează o unitate, întrebuințându-se împreună. 3. Fiecare dintre cele două ființe, două obiecte, două fenomene care formează un grup (unitar), considerate în raport cu cea de-a două ființă, cu cel de al doilea obiect etcetera; ființă, obiect, fenomen care seamănă perfect cu altă ființă, cu alt obiect, cu alt fenomen. ♢ Locutiune adjectiv Fără pereche = unic în felul său. ♢ Expresie A nu-și avea (sau afla etcetera) pereche = a nu se putea compara cu nimic prin însușirile pe care le posedă; a nu avea seamăn. 4. Obiect alcătuit din două părți identice și simetrice unite intre ele. ♢ Pereche de case = corp de case (care formează o unitate). Pereche de haine= costum de haine. Pereche de cărți = pachet de cărți (de joc) care cuprinde toate cărțile necesare unui joc (de cărți). [Varianta: (regional) păreche substantiv feminin] – Limba Latina paric(u)la.

2 * Cuvantul cu diacritice: pereche
Cuvantul fara diacritice: pereche

Definitie: Pereche antonim: impereche, nepereche

3 * Cuvantul cu diacritice: peréche
Cuvantul fara diacritice: pereche

Definitie: PERECHE substantiv verifica cuvantul: nevastă, soție.

4 * Cuvantul cu diacritice: peréche
Cuvantul fara diacritice: pereche

Definitie: PERECHE substantiv 1. cuplu. (Alcătuiesc o - potrivită.) 2. verifica cuvantul: partener. 3. (învechit și popular) soț, (învechit) soție. (Unde e - acestui papuc?) 4. (învechit și reg.) soaț. (O imagine a cărei - se află în versul următor.) 5. verifica cuvantul: seamăn.

5 * Cuvantul cu diacritice: peréche
Cuvantul fara diacritice: pereche

Definitie: pereche substantiv feminin, art. perechea, g.-d. art. perechii; plural perechi

6 * Cuvantul cu diacritice: peréche -i
Cuvantul fara diacritice: pereche

Definitie: PERECHE -i f. 1) Grup de două obiecte de același fel întrebuințate împreună. O - de ciorapi. 2) Grup de două persoane de sex opus aflate într-o anumită legătură; cuplu. O - de dansatori. O - aleasă. 3) Grup de două animale de aceeași specie. O - de găini. O - de boi. 4) Fiecare dintre elementele care alcătuiesc asemenea grupuri. Aceasta ți-i -ea. 5) Obiect compus din două părți simetrice, unite între ele și formând un întreg. O - de foarfece. ♢ O - de cărți un pachet de cărți de joc. 6) la plural Câte doi. A merge -. 7) Persoană care se potrivește după anumite calități altei persoane. ♢ Fără - fără seamăn; unic în felul său. A-i fi cuiva - a se potrivi cu cineva. [G.-D. perechii] limba latina paric[u]la

7 * Cuvantul cu diacritice: peréche peréchi
Cuvantul fara diacritice: pereche

Definitie: pereche (perechi), substantiv feminin – 1. Grup de două obiecte sau persoane. – 2. Tovarăș; soț. – 3. Obiect alcătuit din două părți identice și simetrice. – 4. (Adj.) Par, multiplu de doi. – Varianta păreche. Mr. păreacl’e, megl. părecl’ă. Limba Latina păricŭla (Diez, I, 306; Pușcariu 1266; Candrea-Dens., 1332; REW 6240); conform limba italiana parecchio, prov. parelh, franceza pareil, sp. parejo, port. parelho. – Derivat nepereche, adjectiv (impar); împerechia, verb (a forma un cuplu; cuvant invechit, a opune, a înfrunta; a uni, a combina); împerechetură, substantiv feminin (învechit, discordie, vrajbă); desperechia, verb (a decupla, a lăsa fără pereche).