1
Poligonometrie substantiv feminin Ridicare topografică prin utilizarea unor rețele de poligoane închise, pe care se sprijină ridicările de detaliu pentru planimetria unei porțiuni mici de teren; poligonație. – Din franceză Polygonometrie.
DEX – dicționarul explicativ
2
Poligonometrie feminin 1) Compartiment al geometriei care se ocupă cu studiul poligoanelor. 2) Tehnică de ridicare topografică cu ajutorul unei rețele de poligoane. /<franceză polygonometrie
NODEX – noul dicționar explicativ
3
Poligonometrie substantiv feminin
1. Capitol al geometriei aplicate care se ocupă cu studiul poligoanelor.
2. Tehnică de ridicare topografică, folosind rețele de poligoane închise. [Genitiv -iei. / < franceză polygonometrie].
1. Capitol al geometriei aplicate care se ocupă cu studiul poligoanelor.
2. Tehnică de ridicare topografică, folosind rețele de poligoane închise. [Genitiv -iei. / < franceză polygonometrie].
DN – dicționar de neologisme
4
Poligonometrie substantiv feminin
1. capitol al geometriei aplicate care se ocupă cu studiul poligoanelor.
2. tehnică de ridicare topografică, prin rețele de poligoane închise; poligonație. (< franceză polygonometrie)
1. capitol al geometriei aplicate care se ocupă cu studiul poligoanelor.
2. tehnică de ridicare topografică, prin rețele de poligoane închise; poligonație. (< franceză polygonometrie)
MDN – marele dicționar de neologisme
Încă o definiție din alt dicționar
5
Poligonometrie substantiv feminin (silabe -tri-), articulat poligonometria, genitiv-dativ poligonometrii, articulat poligonometriei
DOOM – dicționarul ortografic