1
Săritor, -oare, săritori, -oare, adjectiv, substantiv I. Adjectiv
1. Care sare.
2. Care se grăbește (să facă ceva); care intervine grabnic într-o acțiune.
Prin specializare Care vine grabnic în ajutorul cuiva, care e gata oricând să ajute pe cineva.
3. (Despre lucruri) Care se ridică brusc în sus, de obicei sub impulsul unei forțe exterioare.
(Popular) Fântână săritoare = fântână arteziană. II. Substantiv
1. Substantiv feminin (Învechit) Cascadă.
2. Substantiv masculin și feminin Sportiv care participă la probe de sărituri. – Sări + sufix -tor.
1. Care sare.
2. Care se grăbește (să facă ceva); care intervine grabnic într-o acțiune.
Prin specializare Care vine grabnic în ajutorul cuiva, care e gata oricând să ajute pe cineva.
3. (Despre lucruri) Care se ridică brusc în sus, de obicei sub impulsul unei forțe exterioare.
(Popular) Fântână săritoare = fântână arteziană. II. Substantiv
1. Substantiv feminin (Învechit) Cascadă.
2. Substantiv masculin și feminin Sportiv care participă la probe de sărituri. – Sări + sufix -tor.
DEX – dicționarul explicativ
2
Săritor săritoare (săritori, săritoare) 1) și substantival Care sare. 2) figurat (despre persoane) Care este totdeauna gata să ajute pe cineva; care vine în ajutor. /a sări + sufix -tor
NODEX – noul dicționar explicativ
3
Săritor adjectiv masculin, plural săritori; feminin singular și plural săritoare
DOOM – dicționarul ortografic