1
Spărtură, spărturi, substantiv feminin
1. Crăpătură, gaură, deschizătură produsă prin spargere.
2. Ciob, așchie (produse prin spargere).
3. Figurat Dezbinare, disensiune, ruptură. – Spart2 + sufix -ură.
1. Crăpătură, gaură, deschizătură produsă prin spargere.
2. Ciob, așchie (produse prin spargere).
3. Figurat Dezbinare, disensiune, ruptură. – Spart2 + sufix -ură.
DEX – dicționarul explicativ
2
Spărtură spărturi feminin 1) Deschizătură produsă prin spargere. 2) figurat Dezbinare provocată de nepotrivirea unor interese. /spart + sufix -ură
NODEX – noul dicționar explicativ
3
Spărtură substantiv feminin, genitiv-dativ articulat spărturii; plural spărturi
DOOM – dicționarul ortografic