1
Strâmtoare, strâmtori, substantiv feminin
1. Loc strâmt, îngust, între munți sau între dealuri; defileu, trecătoare.
Prin generalizare Loc îngust.
2. Fâșie îngustă de apă care leagă două mări sau oceane și se află între două porțiuni de uscat apropiate.
3. Faptul de a fi strâmt.
4. Figurat Situație grea, stânjenitoare (datorită lipsei de bani); încurcătură, jenă (financiară). – Strâmt + sufix -oare.
1. Loc strâmt, îngust, între munți sau între dealuri; defileu, trecătoare.
Prin generalizare Loc îngust.
2. Fâșie îngustă de apă care leagă două mări sau oceane și se află între două porțiuni de uscat apropiate.
3. Faptul de a fi strâmt.
4. Figurat Situație grea, stânjenitoare (datorită lipsei de bani); încurcătură, jenă (financiară). – Strâmt + sufix -oare.
DEX – dicționarul explicativ
2
Strâmtoare strâmtori feminin 1) Trecătoare îngustă în munți (pe unde se poate trece pe jos); strungă. 2) Spațiu restrâns; îngustime. 3) Fâșie îngustă de apă, strâmtorată de uscat, care leagă două bazine acvatice (mări sau oceane). 4) figurat Situație (materială) grea; ananghie.
A se afla (sau A fi) la strâmtoare a fi într-un impas. /strâmt + sufix -toare
A se afla (sau A fi) la strâmtoare a fi într-un impas. /strâmt + sufix -toare
NODEX – noul dicționar explicativ
3
Strâmtoare substantiv feminin, genitiv-dativ articulat strâmtorii; (locuri înguste) plural strâmtori
DOOM – dicționarul ortografic