Vorbareț -ă
Definitie, sens si explicatie
1Vorbareț, -ă, vorbareti, -e, adjectiv (Înv.)
1. Vorbaret.
2. (Învechit) Figurativ Expresiv, elocvent, graitor. – Vorbi + sufix -aret.
1. Vorbaret.
2. (Învechit) Figurativ Expresiv, elocvent, graitor. – Vorbi + sufix -aret.
2Vorbareț s., adjectiv verifica cuvantul: clantau, flecar, guraliv, limbut, palavragiu, vorba-lunga, vorbaret.
3Vorbaret adjectiv m., plural vorbareti; f. singular vorbareta, plural vorbarete
