Vorbăreț -eață
Definitie, sens si explicatie
1Vorbăréț, -Eață, vorbareti, -e, adjectiv (Adesea substantivat) Caruia ii place sa vorbeasca mult; guraliv, limbut, vorbar. ♦ Figurativ Expresiv. – Vorbi + sufix -aret.
2Vorbaret antonim: morocanos, mut, taciturn, tacut
3Vorbăréț s., adjectiv verifica cuvantul: flecar.
4Vorbaret adjectiv m., plural vorbareti; f. singular vorbareata, plural vorbarete
5Vorbăréț -eata (-eti, -ete) Care este predispus sa vorbeasca mult; bun de gura; limbut; flecar. /a vorbi + sufix -aret