Cerere

Cerere, cereri, substantiv feminin Acțiunea de a (se) cere și rezultatul ei.
1. Solicitare; rugăminte.
2. Pretenție, exigență; revendicare.
3. Căutare, cerință; cantitate de bunuri și de servicii necesare pentru a acoperi consumul.
Cerere solvabilă = (în economia de mărfuri) cerință de mărfuri și de servicii pentru care cumpărătorii dispun de mijloace de plată.
Locuțiune adverb La cerere = când se cere, când se solicită.
4. Sesizare adresată unui organ de jurisdicție sau unui alt organ de stat pentru valorificarea, recunoașterea sau apărarea unui drept.
(Concretizat) Petiție.
5. (Tehnică; în sintagmele) Cerere de oxigen = cantitate de oxigen consumată într-un anumit timp de o apă care se scurge prin canale, atunci când este supusă unui proces de curățare biologică. Cerere maximă de putere = valoare maximă a puterii care se cere unei centrale electrice, într-un interval de timp limitat. – Vezi Cere.

DEX – dicționarul explicativ

Cerere cereri feminin 1) vezi A cere. 2) Solicitare scrisă sau orală, adresată unei oficialități. Cererea lui a fost satisfăcută.
La cerere la solicitare. 3) ec. Cantitate de bunuri necesare consumului.
Cerere și ofertă raport dintre cantitatea de mărfuri propuse consumatorilor și posibilitățile lor de cumpărare. [Genitiv-dativ Cererii] /vezi a cere

NODEX – noul dicționar explicativ

Cerere substantiv feminin, genitiv-dativ articulat cererii; plural cereri

DOOM – dicționarul ortografic