Circumstanță

Circumstanță, circumstanțe, substantiv feminin Împrejurare (particulară) care însoțește o întâmplare, un fapt, o acțiune sau un fenomen; (la plural) totalitatea unor condiții date.
Locuțiune adjectiv și adverb De (sau pentru) circumstanță = (care se face, are loc) într-o anumită împrejurare, fără a fi valabil în mod obiectiv și general. – Din latină Circumstantia, franceză Circonstance.

DEX – dicționarul explicativ

Circumstanță substantiv feminin împrejurare în care are loc un fapt.
ocazie, conjunctură. o de circumstanță = de formă, de ochii lumii. (< franceză circonstance, latină circumstantia)

MDN – marele dicționar de neologisme

Circumstanță circumstanțe feminin 1) Concurs de împrejurări în care se produce un fenomen; junctură; context. A profita de circumstanțe.
Circumstanțe atenuante (sau Agravante) împrejurări în care s-a comis o infracțiune și care, fiind luate în considerație, pot micșora sau, respectiv, mări vina și pedeapsa unui inculpat. De circumstanță numai pentru o anumită ocazie; de formă. 2) Eveniment particular. [Genitiv-dativ Circumstanței] /<latină circumstantia, franceză circonstance

NODEX – noul dicționar explicativ

Circumstanță substantiv feminin Împrejurare, particularitate care însoțește un fapt.
Ocazie, conjunctură (favorabilă sau nefavorabilă).
De circumstanță = pentru o ocazie anumită; de formă, de ochii lumii. [< latină circumstantia < circum – împrejur, stare – a ține, conform franceză circonstance].

DN – dicționar de neologisme