1
Împrejurare, împrejurări, substantiv feminin Situație în care se află cineva; circumstanță; întâmplare.
Locuțiune adverb După împrejurări = potrivit situației; de la caz la caz. – Vezi Împrejura.
Locuțiune adverb După împrejurări = potrivit situației; de la caz la caz. – Vezi Împrejura.
DEX – dicționarul explicativ
2
Împrejurare împrejurări feminin Situație în care are loc un eveniment oarecare; circumstanță. O împrejurare nimerită.
După împrejurări în concordanță cu situația. [Genitiv-dativ Împrejurării] /vezi a împrejura
După împrejurări în concordanță cu situația. [Genitiv-dativ Împrejurării] /vezi a împrejura
NODEX – noul dicționar explicativ
3
Împrejurare substantiv feminin, genitiv-dativ articulat împrejurării; plural împrejurări
DOOM – dicționarul ortografic
