Frumusețe
Definitie, sens si explicatie
1Frumuséțe, (2) frumuseti, substantiv feminin
1. Însusirea a ceea ce este frumos. ♢ Locutiune adjectiv De toata frumusetea = deosebit de frumos; minunat.
2. (Concretizat) Obiect, fapta, lucru frumos. ♢ (Urmat de determinari introduse prin prep. „de” capata valoarea superlativului „foarte frumos”) O frumusete de casa. ♦ Femeie foarte frumoasa. [Varianta: (popular) Frumsete substantiv feminin] – Frumos + sufix -ete.
1. Însusirea a ceea ce este frumos. ♢ Locutiune adjectiv De toata frumusetea = deosebit de frumos; minunat.
2. (Concretizat) Obiect, fapta, lucru frumos. ♢ (Urmat de determinari introduse prin prep. „de” capata valoarea superlativului „foarte frumos”) O frumusete de casa. ♦ Femeie foarte frumoasa. [Varianta: (popular) Frumsete substantiv feminin] – Frumos + sufix -ete.
2Frumusete antonim: hidosenie, slutenie, uraciune, uratenie
3Frumuséțe substantiv
1. mandrete, splendoare, stralucire, (invechit si reg.) mandrie. (- peisajului, a unei cladiri.)
2. minunatie, minune, splendoare, (popular si familiar) mandrete, (Transilvania) mandrenie, (prin Banat) mandrulenie. (O - de fata.)
1. mandrete, splendoare, stralucire, (invechit si reg.) mandrie. (- peisajului, a unei cladiri.)
2. minunatie, minune, splendoare, (popular si familiar) mandrete, (Transilvania) mandrenie, (prin Banat) mandrulenie. (O - de fata.)
4Frumusete substantiv feminin, art. frumusetea, g.-d. art. frumusetii; (obiecte, fapte) plural frumuseti, art. frumusetile
5Frumuséțe -i f. 1) Însusirea de a fi frumos. 2) Ansamblu de calitati care desfata privirea sau auzul. [Art. Frumusetea; G.-d. Frumusetii] / frumos + sufix -ete