1
A Grăi grăiesc popular
1. tranzitiv A exprima prin grai; a reda prin cuvinte.
2. intranzitiv A comunica cu ajutorul limbii; a vorbi. /<bulgară graja, sârbă grajati
1. tranzitiv A exprima prin grai; a reda prin cuvinte.
2. intranzitiv A comunica cu ajutorul limbii; a vorbi. /<bulgară graja, sârbă grajati
NODEX – noul dicționar explicativ
2
Grăi (-ăesc, grăit), verb –
1. A vorbi. –
2. A spune, a rosti. –
3. (Învechit, reflexiv) A se numi, a se chema. –
4. (Moldova, reflexiv) A se pune de acord, a se învoi. – Aromână grescu, gri(ș)i, grire; meglenoromână gres, griri. Slavă (sârbă) grajati „a croncăni”.
Schimbarea semantică este ciudată, și a fost explicată de Miklosich, Slaw.
Elem., 20 și Densusianu, Hlr., 267, ca specifică slavă Petrovici, Dacor., VII, 170, a fost primul care a făcut distincția între sârbă grajati „a vorbi”, etimon al română, și grȁjati „a croncăni”, conform Pușcariu, Lr.,
292. Derivat agrăi, verb (Transilvania, a interpela), derivat artificial, pe baza modelului germană reden- anderen (Dar); grai, substantiv neutru (vorbire; limbă, idiom; argou, limbaj; proverb, zicală; învechit, discurs, alocuțiune; voce, accent; învechit, învoială, tîrguială; învechit, verb, cuvînt), conform aromână grai, aromână, meglenoromână grei, din slavă, bulgară graj „cînt” (Miklosich, Slaw.
Elem., 20; Miklosich, Lexicon, 141; Conev 95); negrăit, adjectiv (de nespus); grăitor, substantiv masculin (vorbitor; la nunțile din Transilvania, persoană care împrovizează strigăturile); negrăitor, adjectiv (mut).
1. A vorbi. –
2. A spune, a rosti. –
3. (Învechit, reflexiv) A se numi, a se chema. –
4. (Moldova, reflexiv) A se pune de acord, a se învoi. – Aromână grescu, gri(ș)i, grire; meglenoromână gres, griri. Slavă (sârbă) grajati „a croncăni”.
Schimbarea semantică este ciudată, și a fost explicată de Miklosich, Slaw.
Elem., 20 și Densusianu, Hlr., 267, ca specifică slavă Petrovici, Dacor., VII, 170, a fost primul care a făcut distincția între sârbă grajati „a vorbi”, etimon al română, și grȁjati „a croncăni”, conform Pușcariu, Lr.,
292. Derivat agrăi, verb (Transilvania, a interpela), derivat artificial, pe baza modelului germană reden- anderen (Dar); grai, substantiv neutru (vorbire; limbă, idiom; argou, limbaj; proverb, zicală; învechit, discurs, alocuțiune; voce, accent; învechit, învoială, tîrguială; învechit, verb, cuvînt), conform aromână grai, aromână, meglenoromână grei, din slavă, bulgară graj „cînt” (Miklosich, Slaw.
Elem., 20; Miklosich, Lexicon, 141; Conev 95); negrăit, adjectiv (de nespus); grăitor, substantiv masculin (vorbitor; la nunțile din Transilvania, persoană care împrovizează strigăturile); negrăitor, adjectiv (mut).
DER – dicționarul etimologic
3
Grăi, grăiesc, verb IV.
Intranzitiv și tranzitiv (Popular) A zice, a spune; a vorbi. – Din bulgară Graja, sârbo-croată Grajati.
Intranzitiv și tranzitiv (Popular) A zice, a spune; a vorbi. – Din bulgară Graja, sârbo-croată Grajati.
DEX – dicționarul explicativ
4
Grăi verb, indicativ prezent 1 singular și 3 plural grăiesc, imperfect 3 singular grăia; conjuncție prezent 3 singular și plural grăiască
DOOM – dicționarul ortografic
