Interdict
Definitie, sens si explicatie
1Interdict, interdicte, substantiv neutru Pedeapsa data in evul mediu de autoritatea bisericii catolice, prin care se interzicea temporar unui preot, unei biserici, unei regiuni sau unei tari sa oficieze cultul divin sau sa participe la el. – Din limba latina Interdictum.
2Interdict substantiv neutru (in evul mediu) interzicere temporara de catre papa sau un inalt prelat a slujbelor religioase, ca pedeapsa. (< limba germana Interdikt, limba latina interdictum)
3Interdict substantiv neutru, plural interdicte
4Interdict substantiv neutru (Ist.) Interzicere temporara de catre papa sau de catre un inalt prelat, in evul mediu, a slujbelor religioase. [Conform: franceza interdit, limba germana Interdikt. / < limba latina interdictum].