1
Manoperă substantiv feminin
1. cantitatea de muncă (manuală) necesară pentru efectuarea unei lucrări; remunerația cuvenită pentru această muncă.
2. (figurat) uneltire, intrigă. (după franceză monoeuvre, latină manopera)
1. cantitatea de muncă (manuală) necesară pentru efectuarea unei lucrări; remunerația cuvenită pentru această muncă.
2. (figurat) uneltire, intrigă. (după franceză monoeuvre, latină manopera)
MDN – marele dicționar de neologisme
2
Manoperă, manopere, substantiv feminin
1. Muncă manuală depusă pentru efectuarea unei lucrări; plată pentru această muncă.
2. (Rar) Acțiune tactică; atitudine; mijloc, procedeu întrebuințat pentru realizarea unui scop.
3. Figurat Manevră (4) – Calc după franceză Manœuvre, italiană Manovra. Conform latină m a n o p e r a.
1. Muncă manuală depusă pentru efectuarea unei lucrări; plată pentru această muncă.
2. (Rar) Acțiune tactică; atitudine; mijloc, procedeu întrebuințat pentru realizarea unui scop.
3. Figurat Manevră (4) – Calc după franceză Manœuvre, italiană Manovra. Conform latină m a n o p e r a.
DEX – dicționarul explicativ
3
Manoperă manopere feminin 1) Muncă manuală care este necesară pentru efectuarea unei lucrări. 2) rar Mijloc de a acționa în vederea atingerii unui anumit scop; manieră; modalitate; procedeu; manevră. /<franceză manoeuvre, italiană manovra
NODEX – noul dicționar explicativ
4
Manoperă substantiv feminin
1. Muncă manuală necesară pentru efectuarea unei lucrări, pentru producerea unui lucru.
2. (Figurat) Uneltire, intrigă, manevră. [După franceză manoeuvre, italiană manovra, conform latină medicină manopera].
1. Muncă manuală necesară pentru efectuarea unei lucrări, pentru producerea unui lucru.
2. (Figurat) Uneltire, intrigă, manevră. [După franceză manoeuvre, italiană manovra, conform latină medicină manopera].
DN – dicționar de neologisme
Încă o definiție din alt dicționar
5
Manoperă substantiv feminin (silabe morfematic man-) operă
DOOM – dicționarul ortografic
