Dex Definitie Explicatie, Ce Inseamna Cuvantul Marcator -oare

1 * Cuvantul cu diacritice: marcatór -oáre
Cuvantul fara diacritice: marcator

Definitie: MARCATOR, -OARE I. substantiv masculin feminin cel care jalonează un teren, un traseu. II. substantiv neutru 1. unealtă agricolă pentru fixat locurile cuiburilor de însămânțare. 2. dispozitiv al unei mașini de semănat etcetera care servește la menținerea distanței constante între rânduri. 3. dispozitiv electronic care produce semnale pentru marcarea intervalelor de timp la oscilatoarele catodice. 4. glonț trasor. III. substantiv masculin (sport) cel care marchează puncte, goluri pentru echipa sa. (< marca + -tor)

2 * Cuvantul cu diacritice: marcatór -oare
Cuvantul fara diacritice: marcator

Definitie: MARCATOR, -OARE, marcatori, -oare, substantiv 1. Substantiv neutru: Unealtă agricolă folosită pentru a marca rândurile și locul cuiburilor în care se va pune sămânța sau răsadul. 2. Substantiv masculin și feminin: Persoană care lucrează la marcarea unor produse (industriale). 3. Substantiv masculin (Sport) Persoană care marchează (4) puncte sau goluri pentru echipa sa. – Marca + sufix -tor.

3 * Cuvantul cu diacritice: marcatór
Cuvantul fara diacritice: marcator

Definitie: MARCATOR substantiv (învechit) marcher. (- de produse industriale.)

4 * Cuvantul cu diacritice: marcatór
Cuvantul fara diacritice: marcator

Definitie: marcator (persoană) substantiv masculin, plural marcatori

5 * Cuvantul cu diacritice: marcatór
Cuvantul fara diacritice: marcator

Definitie: marcator (unealtă) substantiv neutru, plural marcatoare

6 * Cuvantul cu diacritice: marcatór -i
Cuvantul fara diacritice: marcator

Definitie: MARCATOR² -i m. Persoană specializată în lucrările de marcare. /a marca + sufix -tor

7 * Cuvantul cu diacritice: marcatór -oáre
Cuvantul fara diacritice: marcator

Definitie: MARCATOR¹ -oare n. Unealtă pentru marcarea locului de plantare sau de semănare a culturilor agricole. /a marca + sufix -tor

8 * Cuvantul cu diacritice: marcatór
Cuvantul fara diacritice: marcator

Definitie: MARCATOR substantiv neutru 1. Unealtă folosită pentru a fixa locurile cuiburilor de însămânțare. 2. Dispozitiv electronic care produce semnale pentru marcarea intervalelor de timp la oscilatoarele catodice. [< marca + -tor].

9 * Cuvantul cu diacritice: marcatór -oáre
Cuvantul fara diacritice: marcator

Definitie: MARCATOR, -OARE substantiv masculin și feminin: Cel care marchează un obiect. [< marca + -tor].