1
Șovăitor, -oare, șovăitori, -oare, adjectiv
1. (Despre mișcări, mers etc.) Împleticit, nesigur, șovăielnic (1).
2. Figurat (Despre oameni) Care șovăie, care ezită; șovăielnic (2). [Pronunțat: -vă-i-] – Șovăi + sufix -tor.
1. (Despre mișcări, mers etc.) Împleticit, nesigur, șovăielnic (1).
2. Figurat (Despre oameni) Care șovăie, care ezită; șovăielnic (2). [Pronunțat: -vă-i-] – Șovăi + sufix -tor.
DEX – dicționarul explicativ
2
Șovăitor șovăitoare (șovăitori, șovăitoare) 1) vezi Șovăielnic. 2) (despre persoane) Care șovăie; care nu se poate hotărî; ezitant; indecis. [Silabe -vă-i-] /a șovăi + sufix -tor
NODEX – noul dicționar explicativ
3
Șovăitor adjectiv masculin (silabe -vă-i-), plural șovăitori; feminin singular și plural șovăitoare
DOOM – dicționarul ortografic
