Vorbit
Definitie, sens si explicatie
1Vorbit1 substantiv neutru Vorbire. – Verifica cuvantul: Vorbi.
2Vorbit2, -ă, vorbiti, -te, adjectiv Care este exprimat prin cuvinte, rostit, exprimat, spus; p.ext. expus oral. ♢ Limba vorbita = limba intretinuta obisnuit in viu grai, limba uzuala. – Verifica cuvantul: Vorbi.
3Vorbit adjectiv
1. verifica cuvantul: oral.
2. verifica cuvantul: sonor.
1. verifica cuvantul: oral.
2. verifica cuvantul: sonor.
4Vorbit substantiv neutru
5Vorbit -ta (-ti, -te) Care se realizeaza prin vorbire; oral. ♢ Limba -ta limba uzuala; grai viu. /v. a vorbi
