șoșăi -ăesc -it
Definitie, sens si explicatie
1Sosai (-aesc, -it), verb – A sopti, a vorbi in taina. – Varianta sosoi, susui, sosoti.
Creatie expresiva, bazata pe consonanta ss, conform sist, sop, pentru varianta conform Alr, Ii,
11. – Derivat sosele (var. susele), substantiv feminin plural (linguseli, vorbe amagitoare), pentru semantism conform sopircaiala (dupa Philippide, Principii, 139, in loc de *soptele, de la a sopti; dupa Densusianu, Gs, Vii, 281, in loc de suteala); soset, substantiv neutru (soptit, murmur); sosoi, substantiv masculin (iepure), pentru al carui semantism conform sopirla (dupa Graur, 188 din limba tiganeasca: šošoi); sosoit (var. sosait, susuit), substantiv neutru (murmur); sosoitor (var. sosaitor, susuitor), adjectiv (care sosoteste); sosoiala (var. susuiala), substantiv feminin (susur, murmur); susta, verb (a murmura, a vorbi de rau), conform pol. szust „zgomot”, ceh., limba sarba: šuškati „a vorbi in soapta” (dupa ipoteza improbabila a lui Draganu, Dacor., Iii, 700, din limba latina suscĭtāre).
Creatie expresiva, bazata pe consonanta ss, conform sist, sop, pentru varianta conform Alr, Ii,
11. – Derivat sosele (var. susele), substantiv feminin plural (linguseli, vorbe amagitoare), pentru semantism conform sopircaiala (dupa Philippide, Principii, 139, in loc de *soptele, de la a sopti; dupa Densusianu, Gs, Vii, 281, in loc de suteala); soset, substantiv neutru (soptit, murmur); sosoi, substantiv masculin (iepure), pentru al carui semantism conform sopirla (dupa Graur, 188 din limba tiganeasca: šošoi); sosoit (var. sosait, susuit), substantiv neutru (murmur); sosoitor (var. sosaitor, susuitor), adjectiv (care sosoteste); sosoiala (var. susuiala), substantiv feminin (susur, murmur); susta, verb (a murmura, a vorbi de rau), conform pol. szust „zgomot”, ceh., limba sarba: šuškati „a vorbi in soapta” (dupa ipoteza improbabila a lui Draganu, Dacor., Iii, 700, din limba latina suscĭtāre).