Dupleca -c -at
Definitie, sens si explicatie
1Dupleca (-c, -at), verb –
1. A incovoia, a indoi. –
2. (Banat) A rasfringe, a sufleca. –
3. A supune. –
4. A ceda, a se supune, a admite. – Varianta indupleca.
Mr. nduplic, nduplicari.
Limba Latina duplicāre (Puscariu 834; Candrea-dens., 523; Rew 2801; din limba latina *induplicāre, dupa Densusianu, Gs, V, 19), conform ticin. dubiga, sp. doblegar.
Varianta este mult mai curenta decit forma primitiva, cuvant invechit – Derivat neinduplecat, adjectiv (intransigent, tenace); induplecator, adjectiv (care incovoiaza); induplecatura, substantiv feminin (incovoiere).
1. A incovoia, a indoi. –
2. (Banat) A rasfringe, a sufleca. –
3. A supune. –
4. A ceda, a se supune, a admite. – Varianta indupleca.
Mr. nduplic, nduplicari.
Limba Latina duplicāre (Puscariu 834; Candrea-dens., 523; Rew 2801; din limba latina *induplicāre, dupa Densusianu, Gs, V, 19), conform ticin. dubiga, sp. doblegar.
Varianta este mult mai curenta decit forma primitiva, cuvant invechit – Derivat neinduplecat, adjectiv (intransigent, tenace); induplecator, adjectiv (care incovoiaza); induplecatura, substantiv feminin (incovoiere).