1
Purifica, purific, verb I. Tranzitiv A face să fie pur, curat, neamestecat, limpede prin îndepărtarea corpurilor, a substanțelor sau a elementelor străine; a curăța.
(Tehnică) A epura.
Reflexiv și tranzitiv Figurat A deveni sau a face să devină pur din punct de vedere moral. – Din franceză Purifier, latină Purificare.
(Tehnică) A epura.
Reflexiv și tranzitiv Figurat A deveni sau a face să devină pur din punct de vedere moral. – Din franceză Purifier, latină Purificare.
DEX – dicționarul explicativ
2
A purifica purific tranzitiv 1) (substanțe, materiale, medii etc.) A face să fie pur; a curăța de impurități. 2) A elibera de tot ce este inutil sau dăunător. 3) A face să se purifice. /<franceză purifier, latină purificare
NODEX – noul dicționar explicativ
3
A se purifica mă purific intranzitiv (despre persoane) A deveni (mai) curat moralicește. /<franceză purifier, latină purificare
NODEX – noul dicționar explicativ
4
Purifica verb I. tranzitiv A face pur; a curăța.
A elimina dintr-o limbă diferite elemente socotite străine.
reflexiv A deveni mai pur din punct de vedere moral. [Prezent indicativ purific. / < latină, italiană purificare, conform franceză purifier].
A elimina dintr-o limbă diferite elemente socotite străine.
reflexiv A deveni mai pur din punct de vedere moral. [Prezent indicativ purific. / < latină, italiană purificare, conform franceză purifier].
DN – dicționar de neologisme
Încă 2 definiții din alte dicționare
5
Purifica verb I. tranzitiv a îndepărta elemente străine, a face pur; a curăța.
(tehnică) a epura.
II. reflexiv a deveni pur, nevinovat, fără pată. (< franceză purifier, latină purificare)
(tehnică) a epura.
II. reflexiv a deveni pur, nevinovat, fără pată. (< franceză purifier, latină purificare)
MDN – marele dicționar de neologisme
6
Purifica verb, indicativ prezent 1 singular purific, 3 singular și plural purifică
DOOM – dicționarul ortografic