Dex Definitie Explicatie, Ce Inseamna Cuvantul Cinge -ng -ns

1 * Cuvantul cu diacritice: cínge -ng -ns
Cuvantul fara diacritice: cinge

Definitie: cinge (-ng, -ns), verb 1. A încinge, a înfășura. 2. A înconjura, a străjui. – Varianta încinge. Mr. țingu, țimșu, țimtu, megl. (a)nțing. < Limba Latina cĩngĕre (Pușcariu 821; Candrea-Dens., 352; REW 1924; DAR); conform limba italiana (in)cingere, prov. (en)cenher, franceza (en)ceindre, sp. ceñir, cat. cenyir, port. cingir; conform și chingă. În rom. este cuvânt cuvant invechit, astăzi înlocuit de varianta, care în general se explică pornindu-se de la limba latina i n c ĩ n g ĕ r e, conform port. incingir, dar care ar putea fi și compunere internă a rom. Uneori se confundă cu încinge „a înfierbânta”. – Derivat cingătoare (var. încingătoare), substantiv feminin (fâșie, brâu, legătură; talie, mijloc, trup; grup de trei stele din constelația Orion); încingător, substantiv neutru (brâu); încinsătură, substantiv feminin (învechit, brâu, centură); descinge (conform mr. diștingu), verb (a dezlega, a desface), care trebuie să fie compunere a rom. – [1932]

2 * Cuvantul cu diacritice: cínge -ng -ns
Cuvantul fara diacritice: cinge

Definitie: cinge (-ng, -ns), verb – 1. A încinge, a înfășura. – 2. A înconjura, a străjui. – Varianta încinge. Mr. țingu, țimșu, țimtu, megl. (a)nțing. Limba Latina cĭngĕre (Pușcariu 821; Candrea-Dens., 352; REW 1924; DAR); conform limba italiana (in)cingere, prov. (en)cenher, franceza (en)ceindre, sp. ceñir, cat. cengir, port. cingir; conform și chingă. În rom. este cuvînt inv., astăzi înlocuit de varianta, care în general se explică pornindu-se de la limba latina ῑncĭngĕre, conform port. incingir, dar care ar putea fi compunere internă a rom. Uneori se confundă cu încinge „a înfierbînta.” Derivat cingătoare (var. încingătoare), substantiv feminin (fîșie, brîu, legătură; talie, mijloc, trup; grup de trei stele din constelația Orion); încingător, substantiv neutru (brîu); încinsătură, substantiv feminin (învechit, brîu, centură); descinge (conform mr. diștingu), verb (a dezlega, a desface), care trebuie să fie o compunere rom.