1
Destin, destine, substantiv neutru
1. Soartă, viitor.
2. Forță sau voință supranaturală despre care se crede că hotărăște în mod fatal și irevocabil tot ce se petrece în viața omului; fatalitate. – Din franceză Destin.
1. Soartă, viitor.
2. Forță sau voință supranaturală despre care se crede că hotărăște în mod fatal și irevocabil tot ce se petrece în viața omului; fatalitate. – Din franceză Destin.
DEX – dicționarul explicativ
2
Destin destine neutru 1) Forță supranaturală care determină în mod irevocabil cursul evenimentelor; fatalitate; ursită; soartă. 2) Ansamblu de evenimente consecutive care au loc independent de voința unui om și care compun viața lui. /<franceză destin
NODEX – noul dicționar explicativ
3
Destin substantiv neutru Soartă, viitor.
Forță sau voință supranaturală despre care misticii cred că hotărăște tot ceea ce se petrece în viață; fatalitate. [Plural -ne, -nuri. / < franceză destin, italiană destino].
Forță sau voință supranaturală despre care misticii cred că hotărăște tot ceea ce se petrece în viață; fatalitate. [Plural -ne, -nuri. / < franceză destin, italiană destino].
DN – dicționar de neologisme
4
Destin substantiv neutru
1. forță supranaturală care ar hotărî dinainte tot ceea ce se petrece în viața omului;
2. soartă, viitor; fatalitate. (< franceză destin)
1. forță supranaturală care ar hotărî dinainte tot ceea ce se petrece în viața omului;
2. soartă, viitor; fatalitate. (< franceză destin)
MDN – marele dicționar de neologisme
Încă o definiție din alt dicționar
5
Destin substantiv neutru, plural destine
DOOM – dicționarul ortografic