Rîncăi -ăesc -it
Definitie, sens si explicatie
1Rincai (-aesc, -it), verb – A mugi, a boncalui. – Varianta rincalui.
Sl., conform limba sarba: rakati „a mugi”.
Derivat de la rincau, rincaci (Candrea) este improbabila.
Varianta a fost tratata expresiv, conform boncalui.
Sl., conform limba sarba: rakati „a mugi”.
Derivat de la rincau, rincaci (Candrea) este improbabila.
Varianta a fost tratata expresiv, conform boncalui.
