1
Răzbate, răzbat, verb III.
1. Intranzitiv A-și face, a-și croi drum prin..., a înainta cu greu, înlăturând obstacolele; a străbate, a pătrunde.
2. Intranzitiv A răzbi (2), a izbuti.
3. Intranzitiv A umbla în lung și în larg; a cutreiera, a colinda.
4. Tranzitiv (Despre stări, sentimente) A pune stăpânire cu putere pe cineva; a birui, a învinge, a copleși, a răzbi (4). – Răz- + Bate.
1. Intranzitiv A-și face, a-și croi drum prin..., a înainta cu greu, înlăturând obstacolele; a străbate, a pătrunde.
2. Intranzitiv A răzbi (2), a izbuti.
3. Intranzitiv A umbla în lung și în larg; a cutreiera, a colinda.
4. Tranzitiv (Despre stări, sentimente) A pune stăpânire cu putere pe cineva; a birui, a învinge, a copleși, a răzbi (4). – Răz- + Bate.
DEX – dicționarul explicativ
2
A răzbate răzbat intranzitiv 1) A intra (într-un mediu), avansând cu greu; a penetra; a pătrunde; a răzbi. 2) figurat A ajunge, învingând obstacole; a răzbi; a izbuti. N-a putut răzbate prin mulțime. 3) rar A umbla în lung și în lat; a cutreiera. /răz- + a bate
NODEX – noul dicționar explicativ
3
Răzbate verb, indicativ prezent 1 singular și 3 plural răzbat, 1 plural răzbatem; participiu răzbătut
DOOM – dicționarul ortografic