1
Grai, graiuri, substantiv neutru
1. Glas, voce.
Locuțiune adverb Într-un grai = într-un glas, toți deodată.
Expresie A prinde (sau a da) grai = a începe sau a se hotărî să vorbească. A-i pieri (sau a-și pierde) graiul = a nu mai putea să vorbească (de emoție, de frică etc.), a amuți; a nu mai avea ce să spună.
2. Facultatea de a vorbi.
Locuțiune adverb Prin viu grai = oral.
3. Limbă.
Fel de a vorbi.
4. Unitate lingvistică subordonată dialectului, caracteristică pentru o regiune mai puțin întinsă; prin extensiune dialect.
5. (Rar) Vorbă, cuvânt. – Din Grăi (derivat regresiv).
1. Glas, voce.
Locuțiune adverb Într-un grai = într-un glas, toți deodată.
Expresie A prinde (sau a da) grai = a începe sau a se hotărî să vorbească. A-i pieri (sau a-și pierde) graiul = a nu mai putea să vorbească (de emoție, de frică etc.), a amuți; a nu mai avea ce să spună.
2. Facultatea de a vorbi.
Locuțiune adverb Prin viu grai = oral.
3. Limbă.
Fel de a vorbi.
4. Unitate lingvistică subordonată dialectului, caracteristică pentru o regiune mai puțin întinsă; prin extensiune dialect.
5. (Rar) Vorbă, cuvânt. – Din Grăi (derivat regresiv).
DEX – dicționarul explicativ
2
Grai graiuri neutru 1) Facultate a omului de a emite sunete articulate; voce; glas.
A-i pieri (sau A-și pierde) Graiul a) a nu mai vorbi; a amuți; b) a nu mai avea ce spune. 2) Sistem de comunicare între oameni, cu ajutorul limbii; limbaj; vorbire.
Prin viu grai în mod oral. 3) Mod de exprimare; vorbire; limbă. Grai ales. 4) Unitate lingvistică subordonată dialectului. /Din a grăi
A-i pieri (sau A-și pierde) Graiul a) a nu mai vorbi; a amuți; b) a nu mai avea ce spune. 2) Sistem de comunicare între oameni, cu ajutorul limbii; limbaj; vorbire.
Prin viu grai în mod oral. 3) Mod de exprimare; vorbire; limbă. Grai ales. 4) Unitate lingvistică subordonată dialectului. /Din a grăi
NODEX – noul dicționar explicativ
3
Grai substantiv neutru, plural graiuri
DOOM – dicționarul ortografic