1
Mărturie, mărturii, substantiv feminin
1. Declarație făcută de o persoană pentru a adeveri un lucru sau pentru a-și susține părerile.
Prin specializare Depoziție făcută de un martor în fața unei instanțe judecătorești.
Mărturie minicinoasă = infracțiune care constă în fapta unui martor de a face afirmații mincinoase sau de a nu spune tot ce știe.
Expresie A sta (sau a fi) mărturie = a se afla de față, a fi martor.
(Învechit) Mărturisire a credinței.
(Rar) Martor.
2. Dovadă, atestare; semn, probă, indiciu.
3. (Regional) Târg săptămânal (fixat în zilele în care oamenii veneau la oraș pentru a depune mărturii 1). – Martur + sufix -ie.
1. Declarație făcută de o persoană pentru a adeveri un lucru sau pentru a-și susține părerile.
Prin specializare Depoziție făcută de un martor în fața unei instanțe judecătorești.
Mărturie minicinoasă = infracțiune care constă în fapta unui martor de a face afirmații mincinoase sau de a nu spune tot ce știe.
Expresie A sta (sau a fi) mărturie = a se afla de față, a fi martor.
(Învechit) Mărturisire a credinței.
(Rar) Martor.
2. Dovadă, atestare; semn, probă, indiciu.
3. (Regional) Târg săptămânal (fixat în zilele în care oamenii veneau la oraș pentru a depune mărturii 1). – Martur + sufix -ie.
DEX – dicționarul explicativ
2
Mărturie mărturii feminin 1) Declarație a unui martor în fața organelor de anchetare pentru a adeveri un lucru sau pentru a susține părerile cuiva; depoziție; mărturisire. 2) Fapt care servește la confirmarea unui adevăr; dovadă; probă. /martur popular + sufix -ie
NODEX – noul dicționar explicativ
3
Mărturie substantiv feminin, articulat mărturia, genitiv-dativ articulat mărturiei; plural mărturii, articulat mărturiile
DOOM – dicționarul ortografic